SCUF(ust)ITA...

Intr-o seara, prin padure,
Avand drum spre bunicuta,
Culegand si fragi, si mure, 
Vesela mergea Scufita;


Pe la mijlocul padurii,
Dupa un copac umbros,
Cautandu-si de ale gurii,
Pandea Lupul fioros;


Scufita, nestiutoare
De pericolul de moarte,
Aduna nepasatoare
Fragi... bunicii sa ii poarte...


Lupul iute ii iese in fata
Speriind saraca  fata;
Cu o gheara o inhata
Vrand sa o manance toata,

Dar Scufita semn ii face
Si ii spune cu tupeu:
"Sa am sufletul in pace
Cred ca am dreptul si eu

Sa-mi spun ultima dorinta,
Cum se spune in povesti...
Si nu trec in nefiinta
Pana nu mi-o indeplinesti!"


Lupu' intreaba cu mirare:
 "Ce dorinta ai tu fata???"
Ea ii raspunde intr-o suflare:
"As vrea sa mi-o pui odata..."


El, batran libidinos,
Pe scufita o rabateaza,
Ii da chiloteii jos
Si pe loc o penetreaza...


Dupa ce consuma actul
El se intinde langa ea,
Dar Scufita uita pactul 
Si ii spune ca... mai vrea;


El nu poate sa reziste
Unui fund asa frumos
Si incepe sa insiste
Si prin fata, si prin dos...


Dar beleaua, cu nebuna
Si nesatula de fata
E ca ii tot cere intr-una
Inca odata  si inca odata...


Dar... de atata sexuiala
Si dupa asa efort,
Fara nici o banuiala
"S-a trezit" Lupu' ca-i ... MORT!

Sa nu va faceti iluzii
Ca v-am spus vreo poezie,
Iar la trasul de concluzii
Dati-mi voie intai mie:

Prima si intai de toate
Eu va spun fara ocol:
"De futut oricine poate
Dar nu pe stomacul gol!"

Alta, "spus mai din secure",
Uite care-i dauna:
"Cand lasi curva in padure...
Iti distruge fauna..."